News Review

#Shopper2020vs2010. Alina Dinca, ISRA Center: „Prudent, chibzuit, fara nevoia de a experimenta”

Read more

Tweet

Alina Dinca, ISRA Center: Ce amprenta va avea recesiunea ce se prefigureaza asupra consumului?

Read more

Tweet

De ce nu economisesc Romanii?

Read more

Tweet

Despre loialitatea de brand: ce inseamna si cum se masoara?

Read more

Tweet

Monica Alexandru, ISRA Center: „Consumatorii aleg deseori aceeași marca, dar nu se simt datori sa ramana loiali”

Read more

Tweet

ISRA Center a colaborat cu APAPR, pentru a intelege cum percep romanii Pilonul II de pensie

Read more

Tweet

Premiile PIAŢA 2019: 12 companii castiga mai mult de un trofeu. Trei companii sunt premiate in premiera

Read more

Tweet

Ce cred Romanii despre Sistemul de Sanatate?

Read more

Tweet

Ioana ne vorbeste despre produsele bio si relevanta lor in vietile romanilor

Read more

Tweet

Alice Mihai (ISRA Center): Cercetarile au devenit tot mai complexe ca obiective, lucru reflectat in abordarile de tip hibrid sau „fusion” intre calitativ si cantitativ

 Clientii romani arata la fel de mult apetit pentru trenduri cat pentru insighturi si prefera studiile de tip strategic versus cele tactice, spune Alice Mihai (Business Development Director, ISRA Center). Tot ea adauga si faptul ca, in ultimii ani, a crescut interesul pentru cercetarea de tip lifestyle, avand in vedere schimbarile generationale cum ar fi redefinirea cuplului ori a familiei.

Read more

Tweet

Comunicat de presă

Cum definesc româncele feminitatea

Studiu Cantitativ ISRA Center

Citim tot mai des în trendurile globale despre femeia care migrează din rolurile tradiționale de gen și își creează noi narațiuni privind cariera, familia, stilul de viață, valorile și frumusețea. Această femeie are curajul să fie ea însăși, începe să își exprime propria identitate renunțând să se mai supună codului de feminitate explicită, începe să își găsească și să își exprime propria voce fără să se mai simtă vinovată față de Ceilalți. Prin acest studiu, gândit cu prilejul Zilei Internaționale a Femeii, ne-am dorit să aflăm de la româncele din mediul urban dacă acest trend are ecou și în România, plus răspunsuri la alte câteva întrebări interesante, precum:

• ce superputere și-ar dori cel mai mult să aibă femeile din România
• ce înseamnă feminitatea pentru ele
• cu ce tipologii de femei reprezentate în reclame rezonează cel mai mult
• ce persoane publice feminine admiră cel mai mult

„Să pot vindeca” (20%) și „să fiu veșnic tânără” (19%) sunt superputerile cele mai râvnite de către românce

Aceste două superputeri se află aproape la egalitate în top 2 pentru majoritatea femeilor intervievate, excepția venind din partea Generației Z. Ambele superputeri, deși pe direcții diferite, par să se intersecteze într-un teritoriu al „tinereții fără bătrânețe”, puterea de a vindeca implicând orientare către Ceilalți, iar tinerețea veșnică orientare către Sine.

Spre deosebire de celelalte generații (Millennials, Generația X și Baby Boomers), femeia din Generația Z (18-22 de ani, în acest studiu) își dorește cel mai mult superputerea de a citi gândurile celor din jur (28%) și pe cea de a fi veșnic frumoasă (24%). Această preocupare față de anticiparea gândurilor celorlalți și față de imagine este specifică vârstei și alimentată de nevoia de admirație și de validare din partea celor din jur. În aceeași linie, utilizarea Instagramului, una dintre cele mai vizuale platforme sociale, este diferențiatoare pentru această generație.

Pe ultimele locuri în preferințe găsim superputerile „să fiu veșnic frumoasă” (6%) și „să fiu invincibilă” (4%) ceea ce indică o sincronizare cu noul curent de care aminteam la început, și anume: lăsarea în urmă a dezideratului de frumusețe exterioară explicită sau a extremei de femeie puternică la modul absolut.

Pentru 81% dintre româncele intervievate, feminitatea înseamnă „să mă cunosc cu adevărat și să mă accept așa cum sunt”

Majoritatea româncelor din mediul urban, din toate generațiile, se raportează la feminitate, în primul rând, în sens de cunoaștere de Sine și de acceptare a vulnerabilităților și imperfecțiunilor, în linie cu trendul global amintit. Pe lângă acest numitor comun între generații, remarcăm următoarele diferențe semnificative:

• pentru majoritatea femeilor intervievate, exceptând Gen Z, feminitatea înseamnă, într-o mare măsură, să spună ce simt și ce gândesc, indiferent de ce cred ceilalți
• pentru Generația Z, feminitatea înseamnă și: „să mă simt frumoasă așa cum sunt, fără să fac eforturi speciale” (86%), „să am o carieră de succes” (86%), „să fiu admirată de cei din jur” (86%)
• femeile Millennials definesc feminitatea și prin găsirea echilibrului între familie și carieră (82%)
• a fi soție și mamă model sunt înțelesuri date feminității în mai mare măsură de către Generația X și Baby Boomers (38+ ani)

<Femeia de succes pe toate planurile> este tipul de reprezentare feminină din reclame cu care se rezonează cel mai mult

Femeia polivalentă (soție, femeie de carieră, gospodină etc.) este tipul de reprezentare din reclame în care se regăsesc cele mai multe femei (39%), exceptând Gen Z. Acest prototip omnipotent este încă prezent, deși noi înțelesuri încep sa fie acordate feminității.

Femeile din Gen Z se regăsesc, în egală măsură, în reclamele care prezintă <femeia puternică, luptătoare, care depășește orice obstacol pentru a-și atinge scopul> (34%) și <femeia într-o aură de mister, vulnerabilă și puternică în același timp> (34%).

Andra se află în topul celor mai admirate persoane publice feminine

Înțelegând feminitatea prin persoanele publice feminine admirate cel mai mult de româncele din mediul urban, din lista predefinită de opțiuni, Andra se află pe primul loc (42%) pentru toate generațiile, urmată de Simona Halep (34%) și de Delia (33%). Acest top se află în oglindă cu afinitățile exprimate în legătură cu reprezentările femeii în reclame, după cum urmează:

• Andra: tipul de femeie realizată pe toate planurile (carieră de succes, familie, copii)
• Simona Halep: femeia luptătoare, care își urmează visul indiferent de obstacole
• Delia: femeia care are curajul să fie diferită și ea însăși, indiferent de ce cred ceilalți

Delia are popularitate crescută în rândul Generației Z (52%), urmată de Inna (38%) și Irina Rimes (28%). Andreea Marin este mai admirată de Baby Boomers (28%) comparativ cu celelalte generații.

Despre Studiu

Studiul a fost realizat în luna Februarie 2019, pe un eșantion reprezentativ la nivel urban 50k+ de 500 femei, cu vârsta între 18-65 ani. Marja de eroare este de ±4.38% la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese prin intermediul unui chestionar cantitativ, prin metoda interviurilor față în față.

ISRA Center Marketing Research

ISRA Center este o companie de top de cercetare de piață din România și deține o experiență de peste 17 ani pe piața românească, având un portofoliu important de clienți și soluții de cercetare. ISRA Center este reprezentant exclusiv în România al IRIS Network, cea mai mare rețea de companii de cercetare independente din întreaga lume. www.isracenter.com

Tweet

Comunicat de presă

Valorile românilor la 100 de ani de la Marea Unire

Studiu Național ISRA Center

Sărbătorirea Centenarului Marii Uniri este un moment de revizitare a valorilor care ne definesc identitatea națională, pentru a vedea unde suntem acum și unde ne dorim să fim.

Mai bine de jumătate dintre români se declară mulțumiți de viața lor, în general

63% dintre români se declară mulțumiți şi extrem de mulţumiţi de viața lor, în general. Din categoria celor mai multumiți fac parte, mai degrabă, persoanele cu vârsta de până la 35 de ani, persoanele cu educație superioară și locuitori ai Bucureștiului. La polul opus se află persoanele cu vârsta cuprinsă intre 56-65 ani, persoanele cu un nivel scăzut de educaţie, persoanele cu venit personal mic și locuitori din mediul rural.

Onestitatea se numara printre principalele valori menţionate spontan de români

În topul valorilor menționate spontan de români se află familia (25%), onestitatea (17%) și sănătatea (15%). Onestitatea surprinde prin poziția în top 3 comparativ cu alte valori (respect, munca) ceea ce pare a fi efectul unei stări de vigilență generalizate ca urmare a tumultului din ultimii 2 ani, observaţie evidenţiată şi susţinută şi în alte studii desfăşurate de ISRA Center în anul 2018.

Cei mai mulţi români işi găsesc împlinirea în viaţa de familie

89% dintre români declară că familia este cea mai importantă realizare din viața lor.

82% dintre români se regăsesc în afirmația: „Îmi amintesc cu drag de perioada lipsită de griji a copilăriei”. Se observă, aşadar, cum nostalgia (82%) urcă ataşamentul faţă de trecut în top 3 valori evaluate asistat în studiu, alături de familie ca principală realizare (89%) şi principală sursă de stare de bine (86%).

„Este surprinzător cum un aspect care ține de trecut ocupă un loc atât de important în prezent, dar acest lucru își găsește explicația prin faptul că nostalgia conține un spectru mai larg de valențe. Pe lângă emoționalitatea pozitivă infuzată de lipsa de griji asociată copilăriei, nostalgia scoate la iveală și un disconfort față de prezent. Pe de o parte, ne vorbește despre nevoia românilor de ancorare in siguranța inspirata de trecut în contrast cu imprevizibilitatea adusă de abundența de opțiuni ce pictează realitatea de astăzi, sub amprenta revoluției digitale. Pe de altă parte, reprezintă vocea acelor români cu o situație financiară precară.”  (Vasilica Andronic, Sociolog, ISRA Center)

În ceea ce privește încrederea interpersonală, studiul scoate la iveală un paradox.

Deși majoritatea românilor declară că iși respectă cuvântul dat (81%) și că sunt onești (71%), destul de mulți români (63%) susțin că niciodată nu este bine să te încrezi prea mult în oameni. Cei care aderă mai puțin la această neîncredere interpersonală, care ne caracterizează identitar, sunt tinerii cu vârsta între 18-25 de ani, românii din regiunea Transilvania și cei cu venituri ridicate.

La final, în ierarhia valorilor, se află implicarea în cauze de binefacere, 47% dintre români declarând ca rezonează cu această valoare.

Unde suntem acum și unde aspirăm să fim  

Printr-un exercițiu de grupare a valorilor măsurate în studiu în câteva teritorii mai ample de meta-valori, două au ieșit in evidență ca definitorii pentru noi și acestea se află la poli opuși ca semnificații:

• Un teritoriu definit de conservatorism (siguranţă, tradiție) care descrie status quo-ul în care se regăsesc cei mai mulți dintre români. Acesta are în centru familia ca principală realizare și sursă de stare de bine.
• Un teritoriu de valori definit de deschidere la schimbare (libertatate, independență, curaj, evoluție) ce conturează, mai degrabă, o zonă aspirațională și este, în prezent, specific generațiilor Z (18-22 de ani), Y (23-37 de ani) și românilor din București.

Despre Studiu

Studiul a fost realizat în luna Septembrie 2018, pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1011 respondenți, cu vârsta între 18-65 ani. Marja de eroare este de ±3.08% la un nivel de încredere de de 95%. Datele au fost culese prin intermediul unui chestionar cantitativ, prin metoda interviurilor telefonice.

ISRA Center Marketing Research

ISRA Center este o companie de top de cercetare de piață din România și deține o experiență de peste 17 ani pe piața românească, având un portofoliu important de clienți și soluții de cercetare. ISRA Center este reprezentant exclusiv în România al IRIS Network, cea mai mare rețea de companii de cercetare independente din întreaga lume. www.isracenter.com

Tweet

CONSUMER GOODS TRENDS DECALOGUE in Romania that will generate shockwaves in 2016

Experience alters DNA

Is the consequence of consumers’ evolution from “collectors” into “experiencers”. “What I have” is no longer the main trigger for consumer behavior as they are rather interested in finding out “who I am”. Such a mindset proves to be a source of personal development and self-discovery. This is why CPG companies and brands have the opportunity to transcend the category and connect with the “new consumers” by means of a higher purpose that clicks with their system of believes.       

No more twofold gender agenda

Means rejecting stereotypes and roles that follow a traditional pattern. „What I like” becomes more important than „I’m a woman or a man”. Crossing gender boundaries and widely embracing pluralities will lead to the preference of “unisex” proposals & offers that connect with consumers at value level and not by means of standardized molds.

Behavioral rainbow

Is expressed at individual level as Romanian consumers manifest different motivations in different occasions and that triggers a multitude of reactions and choices. Therefore companies have to respond to this new reality by means of an efficient brand portfolio that addresses the over fragmented spectrum of needs with minimum overlap.

Sharing is caring

Is enabled by the wider access to information that technology offers. Even if digitalization is not yet mainstream, Romanian consumers are interconnected and “plugged in” to a full range of ideas and opinions shared in social media, forums or blogs. Via “reviews” that brands can no longer ignore, Internet exerts a continuously increasing influence on consumption and shopping decisions that are “smarter” and “faster” due to the instant and at hand access to data and comparability that consumers currently hold.

Consumer-brand P2P

Translates into post-pragmatism and criticism in front of any marketing gimmick. More than ever consumers expect authenticity and a genuine tone of voice on brands’ side. Hence brands that co-create with consumers andgenerate consumer relevant innovations are the ones that succeed in keeping up with the new consumers.

So little time, so much to do

Is a tension that manifests itself regardless of age as the new consumers are better informed but at the same time overstretched. This leads to the identification of new behavioral outlines that rely on shortcuts, simplicity and proximity. Companies that give instant access to desired goods or services and offer agile time-to-market solutions are the winners.

Zero waste life

Romanian consumers exhibit clear signs of customization fatigue and are running out of availability to engage in the ocean of messages, stimuli, choices and options they have been swimming in till recently. Romanian consumers shifted sharply towards utter simplicity and ultimate clarity as a result of coping with the need of real-time responses, continuous “catching-up” efforts and “fast-forward” general set-up. Consequently brands are expected togive up the unnecessary subtleness, reduced transparency, excessive metaphorisation or any other initiative meant to increase complexity.

Passionately imperfect

Even if consumers are aware of mass-production benefits and the impossibility to avoid it, they started to exert more critical views on everything that is ready-to-wear, standardized, off-the-shelf and “soulless”. Therefore brandsthat will display clear cues for transparency even with the risk of not presenting themselves in the most favorable light are the ones that succeed in connecting honestly with the new consumers and amplify emotionality.        

Updating tradition

Romanian consumers continue to positively respond to the resurrection of local symbols and values, show respect and take pride in actions that take notice of and focus on the local identity and cultural needs. Hence brands thathave a fresh perspective  are those that make proof of local relevance (whether they are international brands or not) and tap into local cultural heritage, via creativity or via technology, thus bringing out coolness and contemporary edge.

Living the good life

Romanian consumers aim at enjoying what the democratization of <connoisseurship lifestyle> offers with all the highlights of contemporaneity including gourmet-mania, everyday-esthetising, comfy luxury while travelling and access to one-of-a-kind experiences that satisfy the need of overstimulation and are useful in the never-ending fight against monotony. Hence brands have to ensure transition towards mindful choices that reflect consumers individuality and personal character. 

Tweet